joi, 14 noiembrie 2013

“ BEZNĂ DE MINĂ “ – STUDIOUL YORICK și TEATRUL NAȚIONAL din TÂRGU-MUREȘ, COMPANIA “TOMPA MIKLOS”

UN EXCELENT “ TABLOU “ AL PREZENTULUI
         Tânărul dramaturg Csaba Szekely propune o tragicomedie remarcabilă, o scriere greu de întâlnit în peisajul celor care au pretenții de dramaturgi. Csaba Szekely este autorul unei trilogii despre actualitate – “Flori de mină”, “Orb de mină” sau “Beznă de mină” și “Apă de mină”, remarcat și prin alte scrieri, premiat pentru harul său, mai puțin speculat în repertoriile teatrelor de la “centru” cu pretenții de căutare a unor piese “mioritice”. A pornit de la Arad s-a afirmat la Târgu-Mureș, și în alte teatre din țară.
Dorottya Nagy (Iringo), Barna Banyai Kelemen (Florin)
 și Laszlo Szakas (Ince, primarul)
         “Beznă de mină”, selectat în FNT pentru secțiunea “Creatori și teatre în spectacol”, este un “tablou” satiric-dramatic în ambalaj apropiat de un film polițist, în care sunt surprinse aspecte majore ale realității noastre contorsionate: corupție, politichie, posibil conflict interetnic aplicat sărăciei generale într-o societate condusă fără soluții concrete, în special în lumea satului. Csaba Szekely construiește solid conflicte și personaje printr-o replică vie, consistentă, apelează la comicul de limbaj și la dramaticul situațiilior, lasă liberă alegerea spectatorului să râdă și să aplaude, dar îl și provoacă să judece interior cauzele haosului din jur. Povestea celor cinci personaje este expusă aparent comic și devine captivantă ca o piesă polițistă. Pe scurt, într-un sat din Harghita unde mineritul a apus, o familie luptă pentru existență, și “bezna” din mină este “luminată” de corupția de la suprafață, ratările sunt “salvate” prin alcool, nefericirile personale prin crimă, iar funcția de primar devine ajutor substanțial pentru obținerea de câștiguri personale ilicite.
Dorottya Nagy (Iringo) și Laszlo Szakas (Ince)
         Conflictele subterane ale piesei pentru orice regizor pot deveni o capcană de exagerări în prezentarea scenică. Regizorul Aba Sebestyen, alături de o echipă demnă de admirat, scoate la iveală toate sensurile scrierii cu penetranță. Aparent totul pare o relatare realistă, dar vizualizarea dublează sensurile prin atenta evidențiere teatrală a subtextului lor. De la bun început, spectatorul e primit de un “tablou” proiectat pe cortină, o imagine dintr-o casă țărănească, dominată de prezența mai marelui familiei. Cortina se deschide și în aceiași casă spectatorii vor descoperi că mai marele este primar. Trei muzicieni vor veni în lateralul scenei și vor puncta comic și tragic situațiile prin muzica original concepută de Csaba Boros. Casa în care pătrundem arată printr-un decor în unghi, o cameră tapetată cu imaginea unei păduri cu … doi cerbi ce poartă drept coarne trofeele de vânătoare ale propietarului, iar o lozincă laterală ne anunță “Welcome in Transylvania !”. Decorul creat de Jozsef Bartha trimite în amănunt spre tematica scrierii și astfel, povestea are cadrul scenic convenabil ilustrării conceptului regizoral. Piesa prinde credibil viață scenică prin regizorul Aba Sebestyen care cizelează atent interpretarea de excepție a actorilor distribuiți pentru a configura personaje reale dintr-o lume curentă, des întâlnite zilnic.
Laszlo Szakacs (Ince) și Barna Banyai Kelemen (Florin)
Primarul Ince (Laszlo Szakacs) se luptă în campania electorală să își păstreze funcția, cu fratele său se pare, Izsak (Miklos Levente Ordog), un naționalist radical. Acest fond al conflictului este însă, aparent. Subteranul luptei lor se dezvăluie trist pe parcurs, corupția fiind cauza disputei. Impresionant sunt susținute personajele prin interpretarea actorilor. Laszlo Szakacs intră în “pielea “ primarului cu măestrie, minuțios îi compune personalitatea agresivă dictată de interesele din care nu lipsește nici cel personal pentru a susține la studii pe fiica sa, Izabella (Julianna Cziko). Își dorește, după ce a fost miner, o viață comodă ca primar pentru afacerile ilegal proiectate, alături de sora sa Iringo (Dorottya Nagy) a cărei biografie sugerează a o cunoaște. Laszlo Szakacs este exdraordinar în acest rol aparent comic, dar tragic în substanță, îl dezvoltă la nuanță expresivă, îl trăiește cu sinceritate în manifestare. Se dorește primar și Izsak care jefuiește pădurea și gândește exagerat naționalist originea sa etnică, iar Miklos Levente Ordog reușește trăirea interioară a frământărilor personale ale celui ce vrea putere pentru sine. Rol perfect interpretat de actor. Un personaj al tăcerilor, Iringo sora primarului, cu replici puține, dar încărcat de grava culpă a uciderii soțului – faptă dezvăluită spre finalul acțiunii de dramaturg -, compune remarcabil, cu forță expresivă, Dorottya Nagy. Actrița oferă un exemplu minunat de participare relațională ca sprijin al conflictelor, doar prin replici aparent minore.
 În această comunitate mică dintr-un sat preponderent de etnie maghiară, ajunge un polițist român, Florin (Barna Banyai Kelemen), investigator se pare al unei sesizări de infracțiune, pâră adresată chiar de primar pentru continuarea matrapazlâcurilor sale în funcție. Rol foarte dificil, interpretat excelent de actor. Și Florin are o biografie complicată, vorbește stricat maghiara cu rezultat comic, a fost căsătorit cu o unguroaică, se declară vegetarian, investigația sa are se pare, alt scop însă, lagat și de Iringo. Barna Banyai Kelemen prezintă fără reproș rolul, speculând expresiv, cu firesc, situații multiple, ce duc la finalul tragic al personajului. Izabella, fiica primarului care își păcălește tatăl că este studentă, dar vrea să plece în Italia, este un rol mai modest construit dramaturgic, credibil rezolvat de tânăra actriță Julianna Cziko.
Laszlo Szakacs (Ince) și Barna Banyai Kelemen (Florin)
Într-o piesă în care mereu apar surprize pentru suspansul conflictelor prin răsturnarea de situații, regia intervine pentru ilustrarea scenică prin multe momente de tăcere exprimate, doar prin relaționare între parteneri sau printr-o scenă … muzicală. Iată câteva exemple, inventiv desenate scenic de regie. Întâlnirea primarului cu Florin la masa pe care sunt manevrate două stegulețe, cel românesc și cel european sau luarea unei cine împreună, în care vegetarianul Florin este momit de slăninuța lui Ince. Remarcabilă, plină de sensuri este beția celor doi, ce evocă istoria etniei fiecăruia, posibil motiv de conflict interetnic, dar arată până la urmă că exagerările, frustrările  naționaliste, produs al unei mentalități apuse sunt inutile și vor cânta împreună, în română “C-așa beu oamenii buni” și un cântec maghiar.
“Beznă de mină” este o comedie amară cu referire directă la societatea în care trăim, români, unguri, afectați cu toții de corupție, de neajunsuri pornite din lipsa protejării cetățenilor de către mai marii săi, indiferent de rang. Rămâne un exemplu de “teatru social” dedicat strict actualității noastre printr-un spectacol conceput admirabil, cu finețe pentru a demonstra că indiferent că suntem unguri ori români, ne afectează naivitatea cu care privim prezentul și manipularea societății prin interese, dictate de corupția unor indivizi ajunși la vârf prin votul nostru.

         

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu